Eroul pe care îl cauți nu e în exteriorul tău, ci în interiorul tău. E cel la care te uiți în oglindă - ești chiar tu. Oglinda nu e inamicul tău, ci cel mai bun profesor. Privește-o cu sinceritate și vei descoperi nu doar cine ești, ci și cine poți deveni.
N-ai nevoie de nimeni să apară în viața ta și să te salveze, pentru că ai deja potențialul și puterea de a face față oricărei provocări. Poate că ai nevoie de mai mult curaj, dar curajul îl dezvolți atunci când faci ce e necesar, chiar dacă simți frică.
Îmi doresc ca prin această scrisoare să te împuternicesc să te confrunți cu sinceritate și compasiune ca să ajungi la rezultatele pe care ți le dorești.
Fii sincer cu tine
Nu vine nimeni să te salveze.
Încetează să mai crezi asta pentru că te pui într-o poziție de victimă în felul ăsta și îți și pierzi puterea în timp ce aștepți.
Majoritatea oamenilor cad în capcana de a aștepta să vină cineva să-i salveze de la greutățile vieții. Crezi că dacă apare cineva sau ceva de-a lungul drumului, viața ta se va schimba ca prin magie, fără să faci nimic?
Această mentalitate te ține captiv într-un ciclu de dependență și frustrare. Te face să crezi că nu ai putere fără intervenția cuiva din exterior, iar asta te ține blocat. Aștepți ceva ce parcă nu mai vine..
E bine că nu vine nimeni să te salveze - pentru că nu ai nevoie de asta defapt. E timpul să fii sincer cu tine, să nu mai cauți scurtături și să renunți la ideea că cineva sau ceva o să-ți arunce un colac de salvare.
Nu excludem posibilitatea de a găsi resurse sau oameni binevoitori de-a lungul călătoriei - însă nu te baza pe asta, ci pe puterea ta de a înainta chiar și atunci când e greu sau drumul nu e foarte clar.
Diferența dintre ceea ce îți imaginezi că e posibil și realitatea acțiunilor tale poate fi foarte mare. Asta te frustrează și te face să crezi că mai ai nevoie de x, y, z lucruri ca să ajungi acolo la fel de repede cum vezi în mintea ta.
În mintea ta totul se întâmplă mai rapid ca în realitate. E normal să fie așa: imaginația e nelimitată și aproape de perfecțiune. Realitatea e departe de a fi perfectă și depinde de factori pe care nu îi putem controla mereu. Tot ce putem controla sunt deciziile și acțiunile noastre.
E greșit să ai așteptarea ca realitatea să fie 1:1 cu imaginația ta. Dar totuși mulți oameni o fac.. așteaptă ca tot ce au în cap să se reflect perfect în viața de zi cu zi și când nu se întâmplă așa, dau vina pe factori externi.
Hai să fim onești pentru un moment.
Cât de des dai vina pe circumstanțe, pe lipsa de resurse sau pe alți oameni pentru că viața nu e așa cum ai vrea tu? E mai ușor să dai scroll, să amâni și să fii “ocupat” decât să te oprești puțin și să te întrebi:
“Ce fac, sau nu fac, și mă ține pe loc?”
Adevărul este că majoritatea dintre noi evită oglinda pentru că vedem nu doar reflecția feței noastre, ci și fricile, imperfecțiunile și toate lucrurile pe care nu vrem să le recunoaștem. Iar asta e inconfortabil. Fără această reflecție, nu există creștere, nu există schimbare, nu există o viață mai bună.
Nu te mai ascunde de provocări
Obiectivul este să-ți schimbi modul de a gândi și să recunoști că tot ce ai nevoie ca să te ridici deasupra provocărilor se află deja în tine. E nevoie să îți accepți și să îți îmbrățișezi eroul interior, să preiei responsabilitatea pentru călătoria ta și să îți asumi că vei fi prezent pentru tine în fiecare zi.
Când încetezi să privești în exterior pentru a fi salvat și începi să te uiți în interior pentru putere, realizezi că îți poți transforma viața.
Nu te mai feri de provocări, pentru că datorită lor ajungi cea mai bună versiune a ta. Nu ți se dă niciodată o cruce mai mare decât poți duce: dacă ai primit o provocare grea, înseamnă că poți să o duci. Când treci cu bine peste aceste provocări, devii un far de lumină, un punct de reper, pentru că îți crește valoarea ca om.
Trecând prin greutăți poți ajunge să îți depășești condiția de victimă și să devii propriul tău erou. Așa înveți să îți rezolvi mai ușor problemele viitoare și chiar să-i ajuți și pe alții să și le rezolve (dacă vrei și simți asta).
Esența eroului se cristalizează în tine, iar tu începi să îți creezi viața pe care ți-o dorești, controlând mai bine variabilele pe care înainte nici nu le cunoșteai.
Ar fi grozav să ajungi în punctul în care acțiunea de auto-reflecție să nu te mai sperie, ci să fie punctul de plecare pentru a construi o viață aliniată, împlinită și, fără dubiu: autentic a ta.
Gândește-te că fiecare provocare este o șansă să crești, iar fiecare pas înainte îți întărește identitatea de erou al propriei tale povești.
Nu poți salva pe nimeni daca nu ești in stare să te salvezi pe tine. Tu ești singura persoană pe care ești responsabil să o salvezi. Devii erou pentru tine.
Încredere de fier
Încrederea ta va crește enorm după ce ieși din furtuna provocărilor. Vei deveni foarte creativ și vei găsi soluții la următoarele obstacole ce vor apărea pe drumul spre noile tale obiective.
Să nu crezi vreodată că nu vei mai avea provocări. Pe măsură ce crești și îți setezi obiective mai îndrăznețe, nivelul provocărilor va fi și el pe măsură. Cu toate astea, atitudinea și capacitatea ta de a le gestiona vor fi cu totul altele.
Când devii propriul tău erou, deblochezi un nou nivel de libertate și împuternicire. Încetezi să mai aștepți oportunități să cadă din cer și începi să le creezi.
Vei simți o încredere de nezdruncinat, pentru că știi că ești capabil să depășești orice obstacol. Și cel mai important: îți recapeți controlul poveștii tale și începi să trăiești viața la care ai visat.
Ăsta nu e doar succes, e împlinire.
Imaginează-ți că vine acel moment când deschizi ochii dimineața și:
- nu-ți mai sabotezi progresul dând vina pe lumea exterioară
- nu mai ești blocat în cicluri nesfârșite de frustrare
- ești în control
- ești mai responsabil
- îți ții promisiunile făcute ție și celorlalți cu o zi înainte.
Calea către claritate, încredere și ceea ce visezi începe prin auto-reflecție. Când încetezi să mai eviți oglinda, o să vezi în sfârșit persoana capabilă să devină o versiune mai bună decât cea actuală.
Fiecare dimineață devine astfel o oportunitate de a reconfirma cine ești și ce vrei să creezi în lume.
Eu de ce nu primesc?
“Da… înțeleg ce spui, însă nu mă simt pregătit încă. Am nevoie să fac încă un curs și aștept momentul potrivit ca să mă apuc de ceea ce e necesar”
Asta era traducerea scuzelor pe care le foloseam în trecut când cineva îmi cerea responsabilitate.
Mult timp am așteptat să facă altcineva lucrurile în locul meu: să-mi dea bani părinții, sa cadă o oportunitate din cer - fără să fac nimic. Țin minte și acum că la 18-19 ani i-am cerut tatălui meu să-mi cumpere o mașină.
Răspunsul său a fost:
“Copile, du-te și muncește și poți să-ți iei ce mașină vrei tu.”
Eram frustrat și nervos pe situație, pentru că pe vremea aceea câțiva dintre prietenii / colegii mei primeau mașini frumoase de la părinți. Îmi doream și eu să conduc o mașină sport, fiindcă de mic am fost pasionat de mașini (am făcut karting o perioadă bună și m-am jucat toate jocurile cu mașini posibile).
Târziu am realizat că tata m-a responsabilizat să muncesc pentru a obține ceea ce îmi doresc. Acum îi sunt recunoscător pentru asta.
Am mai avut apoi câteva episoade în care fugeam de responsabilitate. Mă uitam pe internet la alții care au reușit și mă amăgeam. Mi se părea că există o distanță uriașă între cine eram atunci și cei cu care mă comparam. Stăteam frustrat, fără să îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce era necesar să fac ca să ajung unde îmi doream.
Nu știam pe atunci că nu e bine să mă compar cu nimeni înafară de mine.
Până n-am fost brutal de sincer cu mine, credeam că sunt bine.. dar de fapt - eram blocat. Refuzam să recunosc anumite lucruri despre mine și mă enervam când cineva doar atingea puțin acele butoane. Îmi era greu să opresc niște obiceiuri proaste și mă loveam de același zid iar și iar (în relații, în carieră).
Am trăit mult timp în negare și mi-ar face plăcere ca măcar tu să iei din timp decizia de a te uita in oglindă la tine cu sinceritate.
Poate te afli acum într-un job care nu te mai mulțumește sau poate ești într-o relație toxică și aștepți un semn că lucrurile se vor schimba.
Într-o zi, te saturi.
- te saturi de modul în care te simți și acționezi
- te saturi de aceleași povești pe care ți le spui ție și celorlați
- te saturi de aceleași rezultate care mai mult te frustrează decâ te implinesc
Te uiți în oglindă și iei o decizie. Începi acel mentorat, te apuci de proiectul pe care l-ai pus pe pauză de atâtea ori și/sau îți prioritizezi sănătatea fizică, mentală și emoțională.
Nu e ușor, știu.. întâmpini obstacole, însă pas cu pas începi să devii tu eroul pe care îl cauți și ajungi să îți conduci viața, înconjurat de oameni care te împuternicesc.
Iar totul a început cu decizia de a aștepta mai puțin și a acționa mai mult.
Realizarea din fața oglinzii
Ăsta e momentul în care încetezi să mai cauți soluții în exterior și realizezi că tu ești soluția. Te trezești și îți recunoști puterea cu care te-a înzestrat Dumnezeu, îți asumi responsabilitatea pentru viața ta și iei decizia să pășești în rolul eroului.
Tu ești eroul tău.
Nu căuta perfecțiunea (pentru că perfecțiunea te împiedică să începi). Caută progresul și dezvoltarea curajului.
Ai ajuns la punctul de cotitură al vieții unde totul se schimbă, pentru că tu ai decis să te schimbi.
Oglindirea nu e despre judecată, ci despre conștientizare - iar conștientizarea este primul pas spre schimbare. Poate părea un proces inconfortabil, dar exact disconfortul acela e semnalul că ești pe drumul bun către evoluție.
Ok, gata cu poveștile… hai să îți dau un exercițiu care îți ia câteva minute și are un efect puternic dacă îl faci nu te sfiești să-l faci:
- Stai în fața oglinzii - pe bune. Dimineața, în timp ce te privești în ochi, inspiră de 3 ori profund. Nu contează cum arăți .. nu e vorba despre asta, ci despre a te conecta cu tine și a te vedea așa cum ești.
Observă-te: îți e greu să te uiți la tine și parcă nu poți menține contactul vizual sau te uiți la tine cu lejeritate, mândrie și încredere?
- Identifică ce te ține pe loc - Ce scuze îți găsești? Răspunde cu voce tare la următoarele întrebăriȘ
- Ce fac în momentul de față și mă ajută să progresez?
- Ce fac și mă trage înapoi?
- Care e acel mic lucru pe care îl pot schimba/face azi pentru a progresa?
Fii sincer(ă) cu tine, chiar dacă răspunsurile sunt inconfortabile.
- Asumă-ți o acțiune - Decide să faci 2-3 acțiuni mici și specifice, astăzi, care să te ajute să îmbunătățești sau să abordezi ce ai observat. În felul acesta, ieși din zona de victimizare.
- Repetă zilnic - Creșterea nu e ceva ce faci o dată și gata. E nevoie să construiești aceste obiceiuri prin repetiție zilnică. Acțiunile mici, repetate, încep să îți schimbe treptat gândurile și emoțiile. Programează-le în calendar și alocă-ți câteva minute zilnic pentru ele.
- Celebrează reușitele - Nu sări peste acest pas. Recunoaște fiecare victorie mică pentru a întări faptul că ești capabil(ă) să te schimbi. Poți să-ți dai o recompensă sănătoasă.
Nu mai aștepta să apară un miracol pentru a se schimba ceva. Schimbă tu ceva la tine și la modul în care faci lucrurile, iar realitatea ta se va schimba și ea.
E mai greu să te responsabilizezi decât doar să îți dorești ceva, de acord .. însă prin responsabilizare ajungi la rezultate, iar prin dorință (fără acțiune) ajungi doar la frustrare.
Dacă vrei / simți să împărtășești procesul prin care treci cu mine sau ai nevoie de ajutor, răspunde la acest email și povestește-mi despre experiența ta.
Împreună, putem găsi soluții pentru fiecare pas al călătoriei tale.
Te îmbrățisez,
Remus ☀️